Vlad Ursulean a facut un scurt documentar despre cutremur, consolidari si oamenii din Bucuresti.
Banii pe consolidări
Primăria cere de la MDRT puţini bani pentru consolidări, apoi nu reuşeşte să-i cheltuiască nici pe ăia. Anul ăsta, bugetul consolidărilor e de 5 milioane de lei, adică vreo 1,2 milioane de euro. Un raport trimis prefectului de un secretar de stat din Ministerul Dezvoltării spune astfel: "Deşi sursa de finanţare a fost asigurată de la bugetul de stat, ritmul lucrărilor de execuţie la nivelul capitalei este total nesatisfăcător. Deconturile în primele 5 luni ale anului 2011 totalizează 909.000 lei din totalul de 3.368.000 lei, reprezentând doar 27% din suma alocată pentru semestrul I."
Banii pe care nu îi cheltuim pe consolidări
- 330 milioane de euro va cheltui primăria cu bulevardul Uranus
- 229 milioane de euro a cheltuit primăria cu pasajul Basarab
- 10 milioane de euro a cheltuit primăria în 18 ani pentru consolidările terminate
- 150-350 milioane de euro ar costa consolidarea tuturor clădirilor care sunt pericol public
- 2.000 milioane de euro au fost pagubele materiale de la cutremurul din 1977 (cât bugetul primăriei de acum pe doi ani)
Cititi tot articolul in Romania Libera.
Neamului din banii neamului
A new cathedral is being built in the center of Bucharest at a cost of 600 million euros. Conflict has risen over the government’s decision to provide financial support to the project while closing a number of hospitals.
Construction work on the Cathedral of National Redemption is progressing at full speed. It will be 125 meters high and dwarf the People’s Palace built by Nicolae Ceausescu. The dictator had a number of churches destroyed in the 1980s, and today’s government is eager for friendly relations with the Orthodox Church. Belief plays a major role in Romanian society, and is for many people an important comfort in their poverty-stricken lives.
O stire de pe Deutsche Welle.
Ultima data cand m-am interesat de asta catedrala costa doar 400 de milioane Euro si nu folosea bani publici. Pe parcursul constructiei, ca de obicei in Romania, probabil ca bugetul se va mari treptat. Casa Poporului a fost estimata la o suma de aproximativ 3 miliarde Euro, Catedrala va costa probabil 1 miliard.
Parcul Pantelimon va avea o plaja printr-o investitie de 5,5 mil. euro
O suprafata de 10.000 de metri patrati din Parcul Pantelimon va fi transformata intr-o plaja asemanatoare celei din Paris de pe malul Senei, potrivit arhictectului sef din Primaria Sector 3, Stefan Dumitrascu, care insa nu a precizat cand va fi pusa in functiune.
"În parcul Pantelimon este o zonă mai liniştită şi accesibilă tuturor bucureştenilor pentru că se află în apropierea staţiei de metrou. Plaja va putea fi o alternativă pentru cei care nu pot să meargă la mare din diverse motive şi va fi amenajată ca aceea de pe Sena", afirma Dumitrascu.
Am observat de cateva luni ca parcul incepe sa fie modernizat, in sensul ca au fost construite alei noi in zona neamenajata a parcului. Autoritatile inca nu au stabilit tarifele de acces, si spun ca plaja va avea dotari precum: umbrelute, sezlonguri, dusuri, cabine de schimb si spaţii de joaca pentru copii.
Mai multe detalii gasiti aici.
Dupa 8 luni de negocieri, primarii au reimpartit granitele sectoarelor 4,5 şi 6
Prefectul Capitalei Mihai Atanasoaei spune ca masura era necesara din patru motive:
1.realizarea cadastrului general al Bucureştiului
2.pentru listele electorale ale viitoarelor alegeri
3.pentru recensământul populaţiei
4.pentru cadastru verde
Asadar, bulevardul Unirii, in zona fantanilor, va fi impartit pe jumatate, unde un trotuar va apartine sectorului 4, iar celalalt sectorului 5.
In cazul sectoarelor 5 şi 6, granita va fi in zona Prelugirea Ghencea: imobilele dintre strada Braşov şi linia de centură vor fi în sectorul 6, iar cele situate la sud de Prelungirea Ghencea vor aparţine sectorului 5.
Atanasoaei mai afirma ca Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, a cerut preluarea parcul din faţa TNB, chiar daca acesta nu s-a aflat niciodată în administrarea sectorului sau.
Mai multe detalii gasiti aici
Transport de noapte in Bucuresti
Videoul de mai sus vine de pe schimbalumea.ro si e de pe vremea cand Bucurestiul era inca singura capitala europeana fara transport pe timp de noapte. Aproximativ in urma cu 20 de ani, liniile de noapte ale ITB au incetat sa mai circule, dar anul acesta, Ratb a hotarat sa le reintroduca.
"Începînd cu data de 16 iulie, persoanele care călătoresc cu mijloacele de transport în comun, în Bucureşti, vor beneficia de un număr de 23 de trasee de noapte cu autobuzele.
Între 23:00 - 01:00 şi 05:00 - 06:00, maşinile vor circula la un interval orar de 30 de minute, în timp de între 01:00 - 05:00, autobuzele vor circula o dată la 60 de minute. Toate vor avea ca terminal central Piaţa Unirii, deplasîndu-se către zonele de periferie a oraşului." Gasiti mai multe detalii si o lista de trasee aici.
In aceeasi seara, soferii de la Ratb au facut un protest spontan impotriva acestui nou program de noapte, care ii pune sa munceasca noaptea si le taie si transportul gratuit pana acasa cu liniile de serviciu.
Taximetristii, pe de alta parte, se lauda ca noul program de noapte nu-i afecteaza, in masura in care ei deservesc alta piata, a celor care sunt obisnuiti sa mearga noaptea cu taxiul.
Oricum ar fi, e destul de clar ca o categorie destul de importanta a calatorilor, cum sunt de exemplu studentii, vor prefera sa plateasca biletul pentru transportul de noapte, care e mult mai ieftin decat o cursa cu taxiul.
Un miliard de dolari in patru ani pe spatii verzi
Ziariştii Realitatea.net au calculat câţi bani au cheltuit primarii Bucureştiului în ultimul mandat pentru a întreţine suprafaţa verde a oraşului. Suma este colosală: doar din bugetele PMB și ale sectoarelor s-au strâns 2,63 miliarde lei (908 milioane de dolari) pentru întreținerea spațiilor verzi. O sumă de cinci ori mai mare decât cea cheltuită de Primăria Parisului pentru spațiile sale verzi. La aceste sume de milioane se mai adaugă 87 de milioane de dolari din fonduri europene, tot pentru spații verzi. Cititi articolul aici.
Cel mai scump bling urban din lume
Constructia Pasajului Basarab a durat 5 ani de zile si a costat in jur de 229 milioane Euro, ceea ce inseamna ca este printre cele mai scumpe poduri din lume. Toata lumea stie asta, probabil si cetatenii care vor vota din nou aceeasi administratie.
Podul e intr-adevar spectaculos. Un pod enorm, luminat, in oras, lucru care e de neconceput in orice alta parte a lumii, unde arterele de mare trafic si infrastructura de autostrada, autostrazile suspendate, tunelele, etc, sunt de mult solutii urbane desuete, in masura in care toate municipalitatile lumii se lupta sa scoata masinile din orasele pe care le administreaza, nu sa aduca din ce in ce mai multe inauntru.
Crime in serie
Orice li s-ar spune şi de către oricine, demolatorii sînt hotărîţi să nu mai lase în picioare nici una dintre casele care făceau tot farmecul vechiului oraş.
Comisia tehnică de urbanism de pe lîngă Primăria Capitalei a primit zilele trecute un proiect care are în vedere desfiinţarea a 6 clădiri din jurul Ambasadei Franţei, plus încă 3 despre care aflăm doar acum că sînt condamnate din 2009, deci 9 în total.
Firma care se pregăteşte să înlocuiască aceste case, datînd din anii 1890-1930, cu blocuri avînd între 5 şi 10 etaje, este a dlui Sorin Gabrea, fost arhitect-şef şi în prezent preşedintele comisiei care are de avizat proiectul. Conflict de interese! Penal, se zice.
Un articol de Andrei Pippidi in Dilema. Il puteti citi aici.
Oprescu are 3 variante pentru autostrada suspendata
Pentru a doua variantă, costul ajunge la aproape doua miliarde de euro fiind cea mai scumpa varianta. Traseul ar fi aproximativ acelasi, cu deosebirea ca parcul Herastrau va fi traversat pe sub pamant. Tunelul va avea cate trei benzi pe sens. Acesta ar incepe de la strada Elena Vacarescu si ar merge pana la strada Tipografilor. Numai costul pasajului subteran de sub Herastrau este evaluat la 514 milioane de euro.
In fine, a treia varianta propune un cost de 1,3 miliarde de euro. Traseul nu difera foarte mult fata de primele doua scenarii. Parcul va fi traversat tot printr-un tunel subteran care incepe coborarea in dreptul Cartierului ANL Henry Coanda si iese in spatele Casei Presei, dupa intersectia cu strada Straulesti. Exceptia este ca intre Autostrada Bucuresti - Brasov si soseaua Petricani, drumul se va construi suspendat, deasupra caii ferate.
Despre toate acestea, arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, spune ca "Inelul median face din categoria operatiunilor necesare intr-un oras ca Bucurestiul care a evoluat tardiv in sensul de a extrage circulatia din zona centrala. Asta in ideea celor doua mari preocupari pe care trebuie sa le aiba Bucurestiul. Aceea de a reabilita spatiul public, de a-l reda pietonului. Dar asta nu se va putea face daca nu se intervine si pe partea de trafic, in sensul de a diminua pe cat se poate traficul din zona centrala".
Hartile si mai multe informatii despre toate cele trei variante gasiti aici. (Lidia Neagu)
Suburbia
Stefan Ungurean a scris o analiza interesanta a suburbiilor postdecepmbriste romanesti, in care discuta atat lipsa de repere a unor proprietari cu dare de mana, dar limitati mental de experienta locuirii la bloc, cat si motivele mai largi, economice, identitare si politice, care au dus la aceasta realitate in care marginile oraselor sunt intesate de case mari, greu de intretinut, in care egoismul, nu vecinatatea, sunt valorile de baza. Cititi textul aici.
Bucuresti 1944-1945
Postul lui Vlad mi-a adus aminte de pozele astea pe care le-am salvat de pe Fototeca Online a Comunismului Romanesc. De sus in jos, Piata Victoriei, Palatul Regal si Piata Unirii cu Halele, undeva in spate, in dreapta sus.
Parcul Dobroiesti
Primariile de sector si-au dat seama de ceva vreme ca orice lucrare in spatiul public e profitabila atat pentru cetateni, cat si pentru administratie.
Intr-o tara pe care Uniunea Europeana o evalueaza a fi un fel de gaura neagra pentru fonduri, in masura in care 60% din finantarile pentru proiecte dispar in buzunarele administratiei, se intampla totusi si lucruri bune. In ciuda climatului toxic in care sunt administrate fondurile publice si se desfasoara atribuirile de contracte, Bucurestiul ultimilor ani a inregistrat si imbunatariri semnificative in ceea ce priveste calitatea spatiilor publice.
O parte din bani chiar au fost investiti pentru mobilarea pietelor, a parcurilor si a spatiilor de folosit in comun, in general.
De multe ori acestea au fost amenajate in moduri respingatoare, dar ultimele tendinte in aceasta directie indica faptul ca firmele care implementeaza lucrarile au standarde din ce in ce mai bune de productie. Spatii ca Parcul IOR din sectorul 3, de exemplu, arata la fel de bine ca orice alt parc din orice alt oras 'civilizat' al lumii.
Poate si pentru ca, asa cum ziceam, primariile si-au dat seama ca toate contractele de dezvoltare urbana de dimensiuni mari sunt motive de castig, de multe ori ilicit. Totusi, cred ca amenajarea profesionista a spatiilor verzi din Bucuresti e unul dintre lucrurile bune care s-au intamplat in oras in ultimii ani.
Mergand exact in aceasta directie, primaria sector 2 a hotarat sa transforme un enorm maidan cu gunoaie intr-un mare parc, pe marginea raului Colentina. Pentru moment toata povestea asta e doar un plan, dar luand in considerare toate cele de mai sus, e foarte probabil ca el sa fie materializat in urmatorii ani.
'Contractul de amenajare a fost câștigat de societatea Geca Impex PM SRL, finanțarea fiind asigurată în proporție de 70% din fonduri de mediu nerambursabile (europene, n.n.), iar restul de Primăria Sectorului 2.'
Gasiti o harta a amplasarii si multe alte informatii aici.
Multumesc Lidiei Neagu pentru linkul referitor la Parcul Dobroiesti.
Intr-o tara pe care Uniunea Europeana o evalueaza a fi un fel de gaura neagra pentru fonduri, in masura in care 60% din finantarile pentru proiecte dispar in buzunarele administratiei, se intampla totusi si lucruri bune. In ciuda climatului toxic in care sunt administrate fondurile publice si se desfasoara atribuirile de contracte, Bucurestiul ultimilor ani a inregistrat si imbunatariri semnificative in ceea ce priveste calitatea spatiilor publice.
O parte din bani chiar au fost investiti pentru mobilarea pietelor, a parcurilor si a spatiilor de folosit in comun, in general.
De multe ori acestea au fost amenajate in moduri respingatoare, dar ultimele tendinte in aceasta directie indica faptul ca firmele care implementeaza lucrarile au standarde din ce in ce mai bune de productie. Spatii ca Parcul IOR din sectorul 3, de exemplu, arata la fel de bine ca orice alt parc din orice alt oras 'civilizat' al lumii.
Poate si pentru ca, asa cum ziceam, primariile si-au dat seama ca toate contractele de dezvoltare urbana de dimensiuni mari sunt motive de castig, de multe ori ilicit. Totusi, cred ca amenajarea profesionista a spatiilor verzi din Bucuresti e unul dintre lucrurile bune care s-au intamplat in oras in ultimii ani.
Mergand exact in aceasta directie, primaria sector 2 a hotarat sa transforme un enorm maidan cu gunoaie intr-un mare parc, pe marginea raului Colentina. Pentru moment toata povestea asta e doar un plan, dar luand in considerare toate cele de mai sus, e foarte probabil ca el sa fie materializat in urmatorii ani.
'Contractul de amenajare a fost câștigat de societatea Geca Impex PM SRL, finanțarea fiind asigurată în proporție de 70% din fonduri de mediu nerambursabile (europene, n.n.), iar restul de Primăria Sectorului 2.'
Gasiti o harta a amplasarii si multe alte informatii aici.
Multumesc Lidiei Neagu pentru linkul referitor la Parcul Dobroiesti.
Tunelul lui Oprescu
'Arhitectul Sorin Gabrea, membru în cadrul Comisiei de Urbanism, a explicat că tunelul va fi construit la o adâncime de 25 de metri în raport cu cota pieţii din spatele Parlamentului. Este nevoie de o adâncime atât de mare pentru a putea ocoli construcţiile subterane existente în zona Parlamentului.
Solul este unul foarte prost, construcţia urmând a fi realizată în pânza freatică cu debit mare. Lungimea tunelului va fi de aproximativ 850 de metri fiind la limita rentabilităţii. Un utilaj folosit pentru construcţia tunelului are o lungime de 400 de metri, adică nici nu intră bine că trebuie să iasă.
Primăria Capitalei va hotărî cât de rentabil este un tunel de 850 de metri. În tunel se va intra din dreptul Institutului Cantacuzino, pasajul subteran urmând să treacă pe sub curtea Palatului Parlamentului printre Catedrala Mântuirii Neamului şi Parlament, şi va ieşi pe Bulevardul Uranus. În subteran se va circula pe două benzi pe sens iar la suprafaţă pe câte trei benzi pe sens. Între Haşdeu, Izvor şi Naţiunile Unite urmează să fie amenajat un sens giratoriu, iar Bulevardul Izvor urmează să fie lărgit. Arhitectul Sorin Gabrea a mai precizat că denumirea corectă pentru construcţia lui Oprescu ar fi - arteră urbană tangentă la nucleul central istoric constituit.' (Gandul)
In imaginea de mai sus, Bulevardul Buzesti-Uranus este desenat cu o linie rosie si portocalie.
chioscuri pagoda
Dupa achizitionarea ceasurilor de aur, Administratia Lacuri Parcuri si Agrement de pe langa Primaria Capitalei (ALPAB) vrea sa amplaseze 16 chioscuri, de circa 30.000 de euro fiecare, in parcurile din Bucuresti.
Potrivit directorului adjunct al ALPAB, Virgil Anastasiu, in aceste chioscuri de dimensiunea 2 mp se vor vinde produse alimentare, flori, carti, vin fiert, floricele, etc. Ca design, chioscurile incearca sa reproduca o imagine de epoca de inceput de secol XX, dar membrii Comisiei de urbanism au catalogat designul drept "oriental". (Hotnews.ro)
Mai multe aici.
Subscribe to:
Posts (Atom)