Showing posts with label tourism. Show all posts
Showing posts with label tourism. Show all posts
Prin orasul cu minuni
Minunatia asta de carte e un cadou de la un foarte bun prieten. Publicata in 1961, ilustratiile apartin Mariei Constantin si versurile Mariei Banus. Am tinut sa impartasesc bucuria cu voi... Enjoy!
Traseu urban Marcel Iancu
Asociatia e-cart.ro si Fundatia pentru Arhitectura si Urbanism Simetria va invita miercuri, 16 iulie 2008, orele 19.00, la lansarea hartilor Traseu urban Marcel Iancu- inceputurile arhitecturii moderne in Bucuresti. Case si imobile construite intre 1929-1938. Evenimentul va avea loc la Libraria Carturesti din strada Arthur Verona, nr. 13.
Traseul urban va propune o incursiune in arhitectura moderna bucuresteana, prin intermediul unuia dintre initiatorii acesteia, Marcel Iancu (1895-1984). Itinerariul cuprinde doua zone principale ale orasului: zona de Nord, rezidentiala si zona centrala. Acestea erau denumite in anii ’30 sectorul I Galben si sectorul II Negru. Cladirile au fost proiectate de Marcel Iancu fie singur, fie in colaborare cu fratele sau, Iuliu Iancu, cei doi frati avand impreuna un Birou de Studii Moderne.
Selectia cuprinde 18 cladiri, case si imobile, caracteristice pentru inceputurile arhitecturii moderne in Bucuresti, scotand in evidenta acest „strat” inedit al orasului. Harta este ilustrata cu o serie de desene si documente din epoca, publicate in periodicele vremii, intre 1924-1938.
Pictor, grafician, arhitect, teoretician, nascut in 1895 la Bucuresti, Marcel Iancu este una dintre personalitatile marcante ale miscarii de avangarda europene. Activitatea sa poate fi impartita in trei perioade majore: participarea la formarea si promovarea miscarii dadaiste la Zürich, animarea grupului avangardist de la Contimporanul si angajarea in renasterea vietii artistice in Israel, dupa plecarea din Romania in 1941.
Traseul urban Marcel Iancu- inceputurile arhitecturii moderne in Bucuresti face parte din proiectul Marcel Iancu, arhitect desfasurat de Asociatia e-cart.ro, in parteneriat cu Fundatia pentru Urbanism si Arhitectura Simetria- Uniunea Arhitectilor din Romania, Australians Studying Abroad din Melbourne, Centrul European de Cultura Sinaia, The Ratiu Family Charitable Foundation UK, Pro Patrimonio, Institutul Cultural Roman si Librariile Carturesti. Proiectul mai cuprinde realizarea unui film documentar, a unei conferinte de specialitate, a unei expozitii de fotografie, a unui album bilingv, in care vor fi publicate contributii ale unor arhitecti si cercetatori, a unui jurist specialist in retrocedari, a unui specialist in turism cultural, fotografii ale caselor, documente referitoare la proprietate, constructie etc.
Proiectul a fost sprijinit de Ministerul Culturii si Cultelor prin Administratia Fondului Cultural National, programul de finantare 2008.
Angelica Iacob,
manager al proiectului Marcel Iancu arhitect
Asociatia E-cart.ro
mic ghid de conversatie (pentru summit)
please, thanks, sorry = te rog, multumesc, imi pare rau
where is = unde este
fuck off = du-te naibii
come with me = vino cu mine
move on = continua
the cops are coming = vine politia (si ia toata marfa)
cops are attacking = politia ataca
to piss off = dispari
to attack = atac
attacking the cops = ataca politia
I need help = ajutor
good, bad = bine, rau
I am not guilty = nu sunt vinovat
I want to call my lawyer = vreau sa sun avocatul
de aici
Bucharest 1985
John Squier and his partner went on an Eastern European car journey in 1985. These are pictures of Piata Unirii which was demolished a year later in 1986 (see a picture of the market and Hala Unirii here). They stayed at Hanul lui Manuc and the first picture in these series was taken from the window of room 113.
If you have such images of Bucharest in the 60s, 70s or 80's please let us know.
.jpg)
carti postale de altadata
denumirile sunt cele de pe spatele cartilor postale:
Bucuresti:
Combinatul Poligrafic "Casa Scanteii"
Curse de motociclete
B-dul N.Balcescu
Hotelul de Stat Athenee Palace
Cartierul muncitoresc Ferentari
B-dul 6 Martie
Cismigiu
Stadionul Republicii
Snagov:
Casa de odihna a I.C.S.
Bufetul si Strandul C.F.R
si asa arata spatele unei carti postale
forturi - soseaua de centura
Acum catva timp m-am intalnit cu niste prieteni care mi-au vorbit despre un fort de la marginea orasului, unde facusera poze si care fusese intre timp inundat. Am cautat impreuna pe Google Earth locul si peste vreo doua saptamani am fost sa il vad si eu. Era undeva in comuna Voluntari, langa soseaua de centura. Se poate vedea si in imagine, e cel din partea din dreapta sus.
Fortul era intr-adevar inundat si dupa vreo cateva ore de orbecait prin niste tufisuri care vor deveni in curand o adevarata padure, am abandonat locul, dezamagit. Nu am reusit sa vad decat niste ziduri laterale din caramida rosie, care aveau oarecare farmec. Dar erau pe partea cealalta a unui sant foarte mare, cu apa limpede, ce parea destul de adanca. M-am uitat cu nostalgie la boltile de deasupra intrarilor in zidul de caramida si am parasit locul respectiv.
In aceeasi seara, asezat in fata computerului, am incercat, pornind de la forma fortului de care stiam deja, sa reperez altele pe harta Google. Mi-a luat foarte putin timp sa gasesc inca unul, mai la nord de primul. Si apoi au urmat si celelalte. Dupa vreo ora si ceva incercuisem orasul cu o sumedenie de placemarks pe care le-am trimis si celorlalti prieteni.
Mult dupa intamplarea asta, vorbind cu neon, am aflat ca a intrat in fortul de langa Autostrada Soarelui, incercand sa deseneze ceva. Pentru ca era oarecum in zona de oras in care locuiesc, intr-o duminica in care mergeam de fapt catre Mihailesti, m-am oprit sa vad si fortul.
Cladirea este in foarte buna stare si e extrem de accesibila. Un drum de-abia asfaltat merge chiar pana aproape de intrare. In mod straniu, in interior camerele sunt foarte curate si pe jos cineva a maturat. Cladirea are doua etaje. Se poate merge si pe acoperis, unde terasa este acoperita de iarba, ca si cum ar fi vorba de un deal natural.
La parter exista o serie de camere mari, cu mici ferestruici prevazute cu tot felul de dispozitive de prindere pentru mitraliere, pusti, etc. Intrarea are pe fiecare parte cateva orificii de genul asta. N-as fi vrut sa fiu in pielea celui care ar fi incercat sa intre inauntru pe timp de razboi intr-un asemenea buncar. Desi fortificatiile n-au luat niciodata parte in lupta, cum o sa vedem putin mai jos.
Galeriile din interior strabat cladirea de la un cap la altul printr-o serie de coridoare, scari care urca si coboara. In partea de sus exista mai multe incaperi circulare, de diverse marimi, in care la un moment dat au existat niste tunuri. Incaperile cele mai mari au fost betonate intre timp. Si plimbandu-ma pe coridoarele intunecate ale fortului, m-am suit intr-una din incaperile astea, izolata ermetic printr-un tavan boltit de exterior. Inauntru era un intuneric compact, fara nici o fisura.
Un miros greu de aer statut, umezeala si inca ceva pe care nu reuseam sa il deslusesc, plutea in aer. Aveam o lanterna si ma uitam impreuna cu cei cu care eram la tavanul acoperit, la caramizile incaperii circulare, cand, la un moment dat din neglijenta, am lasat lanterna mai jos. In primul moment nu mi-am dat seama. Apoi l-am privit, i se vedea doar albul ochilor. Statea lungit pe jos si ne privea, fara sa schiteze nici un gest. Condescendent am spus cu voce tare: E un domn care doarme aici, avea ochii larg deschisi. Am coborat scarile cu picioarele moi, suspiciosi pe linistea suspecta din restul fortului parasit.
Constructia forturilor a inceput la 1884, dupa planurile unui arhitect belgian, Henri Alexis Brialmont si a durat mai mult de douazeci de ani. Forturile erau unite de o cale ferata si de o sosea, care a devenit mai tarziu soseaua de centura. Intre forturi erau pozitionate baterii subterane, in total fortificatiile fiind prevazute cu 240 de piese de artilerie.
La acea epoca, la zece ani dupa castigarea Razboiului de Independenta de la 1877, Romania era doar Muntenia plus Moldova. Doctrinele vremii spuneau ca orasul-capitala este punctul strategic cel mai important, asa incat s-au cheltuit 111,5 milioane lei aur pentru constructie. Totusi fortificatiile nu s-au dovedit a fi eficiente pe vreme de razboi. In Primul Razboi Mondial fortificatiile din Liege, construite de acelasi arhitect belgian, au fost cucerite cu mare usurinta de armata germana. In epoca, ofiterii superiori din Bucuresti au sesizat pericolul si au demontat toate piesele de artilerie, transformand tunurile Krupp in unitati mobile, abandonand forturile.
In prezent multe din forturi sunt parasite sau au alte destinatii. Cel din Chiajna a fost un timp depozit de muraturi, cel dinspre Mogosoaia a devenit ciupercarie. Un fort din Popesti-Leordeni va deveni chiar capela, fiind inconjurat de un cimitir. Fortul numarul 13 e parte din inchisoarea Jilava, asa cum scrie in articolul din care provine si informatia istorica.
Forturile sunt constructii de arhitectura militara, legate de industria de razboi. Din cauza vechimii, ar putea fi considerate cu usurinta monumente de arhitectura. Pana atunci insa pot fi niste locuri interesante de explorat. Mersi neon si rezonantu pentru informatii. Gasiti placemarks pentru forturi aici.
Subscribe to:
Posts (Atom)