Cand spun arhitectura industriala multi se gandesc la un furnal de beton care innegreste orizontul, inconjurat de o fabrica patrata si lipsita de orice decoratie. Insa arhitectura industriala are o istorie ce merge dincolo de abordarea functionalista care ne este familiara din comunism.
Duminica trecuta, venind dinspre Parcul Carol, am nimerit in zona din spatele Pietei de Flori George Cosbuc, acolo unde Strada Uranus se intalneste cu Calea Rahovei. Am ajuns acolo trecand mai intai prin spatele ruinei uneia dintre cladirile adiacente Casei Poporului si am fost puternic impresionat de maidanul pustiu care o inconjura. Mai incolo, cateva case incepeau din nou sa inchege tesatura de strazi a cartierului.
Dupa coltul strazii am nimerit in mijlocul peisajului industrial de inceput de secol. Pe dreapta, un complex de cladiri format din depozite cu patru etaje, un post de paza, o hala in centrul pietei. Pe stanga, o cladire de caramida rosie fara acoperis, cu o fatada frumos decorata si cu o emblema in varful frontonului.
Coerenta constructiilor, spatiul enorm din jurul halei centrale, piateta dintre cele doua cladiri principale m-au marcat, dandu-mi sentimentul unui spatiu bine construit, ce reuseste sa fie nu numai o alaturare de cladiri, ci si un loc cu o puternica individualitate.
Hala colorata in roz, verde si portocaliu va fi transformata in cladirea centrala a unui mall, in care vor fi incorporate toate cladirile de pe acea parte a strazii. Este deja intr-un stadiu avansat de reconstructie. Despre fosta vama de peste drum se spune ca va deveni centru cultural in viitorii ani.
Complexul de cladiri este inconjurat de o zona de case, in care locuieste o populatie extrem de saraca. Nu degeaba Calea Rahovei se mai numea Drumul Calicilor. Dupa cum arata amplasarea mall-ului, zona va fi in curand recuperata de circuitul economic, fiind transformata intr-o sursa de profit. Georgrafic, zona respectiva se afla in miezul orasului, fiind foarte aproape de centru.
Reconversia cladirilor industriale este o initiativa laudabila. Cu toate astea, readucerea zonei pe harta Bucurestiului va insemna impingerea periferiei mai departe de acest punct si implicit impingerea actualilor ei locuitori catre o alta margine a orasului.
(text Ionut, foto Vlad)
