Parcul Dobroiesti

Primariile de sector si-au dat seama de ceva vreme ca orice lucrare in spatiul public e profitabila atat pentru cetateni, cat si pentru administratie.

Intr-o tara pe care Uniunea Europeana o evalueaza a fi un fel de gaura neagra pentru fonduri, in masura in care 60% din finantarile pentru proiecte dispar in buzunarele administratiei, se intampla totusi si lucruri bune. In ciuda climatului toxic in care sunt administrate fondurile publice si se desfasoara atribuirile de contracte, Bucurestiul ultimilor ani a inregistrat si imbunatariri semnificative in ceea ce priveste calitatea spatiilor publice.

O parte din bani chiar au fost investiti pentru mobilarea pietelor, a parcurilor si a spatiilor de folosit in comun, in general.

De multe ori acestea au fost amenajate in moduri respingatoare, dar ultimele tendinte in aceasta directie indica faptul ca firmele care implementeaza lucrarile au standarde din ce in ce mai bune de productie. Spatii ca Parcul IOR din sectorul 3, de exemplu, arata la fel de bine ca orice alt parc din orice alt oras 'civilizat' al lumii.

Poate si pentru ca, asa cum ziceam, primariile si-au dat seama ca toate contractele de dezvoltare urbana de dimensiuni mari sunt motive de castig, de multe ori ilicit. Totusi, cred ca amenajarea profesionista a spatiilor verzi din Bucuresti e unul dintre lucrurile bune care s-au intamplat in oras in ultimii ani.

Mergand exact in aceasta directie, primaria sector 2 a hotarat sa transforme un enorm maidan cu gunoaie intr-un mare parc, pe marginea raului Colentina. Pentru moment toata povestea asta e doar un plan, dar luand in considerare toate cele de mai sus, e foarte probabil ca el sa fie materializat in urmatorii ani.






















'Contractul de amenajare a fost câștigat de societatea Geca Impex PM SRL, finanțarea fiind asigurată în proporție de 70% din fonduri de mediu nerambursabile (europene, n.n.), iar restul de Primăria Sectorului 2.'

Gasiti o harta a amplasarii si multe alte informatii aici.

Multumesc Lidiei Neagu pentru linkul referitor la Parcul Dobroiesti.

Tunelul lui Oprescu



































'Arhitectul Sorin Gabrea, membru în cadrul Comisiei de Urbanism, a explicat că tunelul va fi construit la o adâncime de 25 de metri în raport cu cota pieţii din spatele Parlamentului. Este nevoie de o adâncime atât de mare pentru a putea ocoli construcţiile subterane existente în zona Parlamentului.

Solul este unul foarte prost, construcţia urmând a fi realizată în pânza freatică cu debit mare. Lungimea tunelului va fi de aproximativ 850 de metri fiind la limita rentabilităţii. Un utilaj folosit pentru construcţia tunelului are o lungime de 400 de metri, adică nici nu intră bine că trebuie să iasă.

Primăria Capitalei va hotărî cât de rentabil este un tunel de 850 de metri. În tunel se va intra din dreptul Institutului Cantacuzino, pasajul subteran urmând să treacă pe sub curtea Palatului Parlamentului printre Catedrala Mântuirii Neamului şi Parlament, şi va ieşi pe Bulevardul Uranus. În subteran se va circula pe două benzi pe sens iar la suprafaţă pe câte trei benzi pe sens. Între Haşdeu, Izvor şi Naţiunile Unite urmează să fie amenajat un sens giratoriu, iar Bulevardul Izvor urmează să fie lărgit. Arhitectul Sorin Gabrea a mai precizat că denumirea corectă pentru construcţia lui Oprescu ar fi - arteră urbană tangentă la nucleul central istoric constituit.' (Gandul)

In imaginea de mai sus, Bulevardul Buzesti-Uranus este desenat cu o linie rosie si portocalie.

Mai multe aici. Pentru un buget al investitiei, mergeti aici.

chioscuri pagoda









































Dupa achizitionarea ceasurilor de aur, Administratia Lacuri Parcuri si Agrement de pe langa Primaria Capitalei (ALPAB) vrea sa amplaseze 16 chioscuri, de circa 30.000 de euro fiecare, in parcurile din Bucuresti.

Potrivit directorului adjunct al ALPAB, Virgil Anastasiu, in aceste chioscuri de dimensiunea 2 mp se vor vinde produse alimentare, flori, carti, vin fiert, floricele, etc. Ca design, chioscurile incearca sa reproduca o imagine de epoca de inceput de secol XX, dar membrii Comisiei de urbanism au catalogat designul drept "oriental". (Hotnews.ro)

Mai multe aici.

Casă de câine



































Pe strada Bodesti din cartierul Pantelimon, locatarii au construit o casa pentru cainii de pe strada in gradina din fata blocului. Casa are veranda, incat atunci cand ploua cainii pot sta afara sa se uite in jur, fara sa se ude.

In plus, casa are si incalzire pe timp de iarna, pentru ca in spatele ei se afla o rasuflatoare de aer cald.

Cred ca e una dintre cele mai trainice si mai confortabile locuinte pentru caini dintre toate improvizatiile pe care le-am vazut pana acum.