Bughettorest - Partea 01

Bughettorest _ Partea 01 _ „Evolutia”. O scurta introducere

img@stefan tuchila 2007

Bucurestiul anilor 2000. Majoritatea strainilor care ne viziteaza „cartierele dormitor” simt un fior rece in spate. Poate pentru ca nu le place „poezia betonului”. Poate ca au probleme cu abundenta de cutiute de parcare. Dar cel mai probabil pentru ca aceste locuri pline de arhitectura romaneasca de calitate (crema arhitecturii anilor 60-80) le aduc aminte de ceea ce ei numesc cartiere „sensibile” / „calde”.....mai bine zis periculoase.

Ei bine, pana acum ceva timp nu pot sa spun ca existau cartiere „sensibile” la Bucuresti. E adevarat, exista Ferentari, Pantelimon, Salajan si alte locuri unde baietii rimeaza dupa blocuri dar nimic comparabil cu situatia de afara. De ce? Pentru ca unul din rezultatele „benefice” ale mizerilor facute in anii de glorie ai comunismului a fost mixitatea sociala, mixitatea culturala. Care este un lucru cautat, studiat cu disperare de arhitectii si urbanistii europeni. Ei bine, romanii au fost cei mai tari si la capitolul acesta. Au reusit-o pe vremea cand altii faceau cartiere izolate/sparte/taiate/interzise/mizere.

E adevarat, sunt din beton, sunt gandite extrem de prost, se descompun pe zi ce trece, dar sunt ale noastre. Toti locuiam (si da, trebuie subliniat acest termen) in ele..... pentru ca doar acolo puteam locui. Pentru ca acolo fusesem adusi de la curte, de langa porc sau acolo fusesem parasutati din locuintele noastre burgheze, detestate de noua ordine sociala. Dupa revolutie situatia a ramas aceeasi, nu de alta, dar nu prea aveai unde sa te muti.

Revolutie.....Trec ceva ani....Urmeaza un moment extrem de important pentru istoria locuintei romanesti (tratam pe scurt, revenim in alt post). Incep marile investitii in locuire. Periferiile (in general cele nordice) explodeaza sub povara tonelor de case scuipate de diverse firme de constructii/investitori/uneori arhitecti. Tragic este ca nimeni nu isi pune problema infrastructurii, densitatii, cu atat mai putin a arhitecturii (dar despre aceastea, intr-un viitor articol).

Si aici urmeaza momentul istoric nr.2 (pe care personal il asteptam cu infrigurare): oamenii incep sa inteleaga ca trebuie sa construiasca dens si (mai ales) cat mai aproape de oras, in situatii „urbane”. Perfect, asta insemna ca vom avea in sfarsit arhitectura de buna calitate, inovatii in tipologiile de locuire.......calitate pur si simplu. Ei bine, nu.

Interventii infecte, planuri mai prost desenate decat cele din anii 80, proiecte de zeci de mii de metrii patrati facute in 2 zile de un singur om la presiunea investitorului care vrea sa obtina aprobarea cat mai repede. Toate acestea se desfasoara in Romania, mai ales in Bucuresti. Sute de proiecte sunt anuntate, totusi doar o mana sunt pe cale de a fi terminate/de a incepe. Totusi toate sunt vandute deja, pe hartie. La niste preturi care sfideaza realitatea, de multe ori la concurenta cu alte capitale europene (cu un nivel al calitatii vietii net superior).

Ne intoarcem la blocurile noastre. Lumea incepe sa aiba alternative. Deci se muta. Ori la vila de prost gust din Pipera, ori in blocul cel inalt si frumos colorat din brosura, ori in alt cartier, tot la „betoane”, dar mai central. Si rezultatul acestor miscari este inca imperceptibil (buba imobiliara ca motiv principal, unele cartiere, ori cat de slab cotate ar fi, tot sunt cautate pt vanzari/inchirieri, din cauza preturilor imense) dar se arata incet, incet. Sunt unele cartiere in care nu e bine sa pui piciorul noapte (in cateva nici ziua) daca nu esti din zona, daca nu o cunosti. Si numarul acestora creste.

Astfel, cartiere cu aceleasi tip de blocuri (celebrele p+4 cu 2 si 3 camere, scara fara lift si 4 apartamente pe hol) sunt prezente atat in Tineretului/Timpuri Noi, cat si in Berceni. Tineretului este cartier de lux, fara nici o exa gerare, preturile sunt la un nivel peste limita absurdului. Acelasi bloc il puteti gasi la doua statii de metrou in Berceni. Aici, unele zone s-au inrautatit (departe inca de „modelul european”). Avem acelasi bloc, aceleasi apartamente, totusi niste diferente imense atat in pret, cat si in context. Drumul este destul de clar: incet, incet, unele cartiere vor deveni niste locuri extrem de ..... „neplacute”.

Efectul este insa complet la celalalt capat al scarii valorice. Ghetto-ul de bogati. Prezent peste tot in Europa, la noi in tara, acest „model” l-a depasit de mult pe cel al saracilor. Il puteti gasi din plin in nordul orasului. Zone inchise, garduri, pumni bagati in gura de diversi paznici, afise care va atentioneaza ca va aflati pe teritoriu privat, garduri din nou, camere de filmat si priviri furioase din spatele geamurilor fumurii. Oricine a vizitat Baneasa, Pipera sau nordul orasului cunoaste acest sentiment. Sentimentul ca nu esti binevenit, ca acel loc le apartine LOR. Este exact acelasi lucru ca si „dupa blocuri”. Moartea prin excelenta a spatiului public si stingerea orasului ca loc colectiv, transformarea intr-o colectie de locuri individuale.

`1: cu imagini raman dator in partile urmatoare

`2: textul nu reprezinta o analiza obiectiva sau exhaustiva a fenomenului (care merita studiat cu mult mai multa atentie) , sunt doar niste pareri personale. daca sunteti interesat de un studiu pe aceasta tema, puteti sa ma contactati la stuchila(at)yahoo(pct)com

Partea 01. „evolutia”. o mica introducere
VA URMA:
Partea 02. ce inseamna un cartier „sensibil”? / ce inseamna o „gated community”?
Partea 03. cum se „face” un cartier „sensibil”. Locatie si tipologie
Partea 04. o mica comparatie foto paris+banlieue/bucuresti

Stefan Tuchila