Cel mai scump bling urban din lume





Constructia Pasajului Basarab a durat 5 ani de zile si a costat in jur de 229 milioane Euro, ceea ce inseamna ca este printre cele mai scumpe poduri din lume. Toata lumea stie asta, probabil si cetatenii care vor vota din nou aceeasi administratie.

Podul e intr-adevar spectaculos. Un pod enorm, luminat, in oras, lucru care e de neconceput in orice alta parte a lumii, unde arterele de mare trafic si infrastructura de autostrada, autostrazile suspendate, tunelele, etc, sunt de mult solutii urbane desuete, in masura in care toate municipalitatile lumii se lupta sa scoata masinile din orasele pe care le administreaza, nu sa aduca din ce in ce mai multe inauntru.

4 comments:

Anonymous said...

Curios argument sa nu construiesti ceva: faptul ca in alte orase e desuet.

Au devenit desuete, poate, dupa ce si le-au construit pe cele necesare. Nu te poti astepta ca o retea de strazi conceputa acum 50 de ani sa faca fata la traficul de acum, indiferent de cite masuri de reducere a traficului (in afara de zile cu sot si fara sot) ai putea gasi.

affliction said...

Iti dau eu alte argumente... este cel mai poluat oras din Europa. Poluare cauzata de masinile din Bucuresti este de doua ori mai mare decat toata poluare din Londra. Peste tot in Europa pasajele supraterane se demoleaza iar cele pietonale subterane se inchid, pentru un singur scop - descurajarea traficului auto! Peste tot se investeste masiv in transportul public, singura solutie viabila pentru functionarea (sanatoasa) a unui oras. In Bucuresti se vorbeste despre profitabilitatea transportului public, chestie complet aberanta cand vind vorba de un serviciu public. Nimeni nu vorbeste despre profitabilitatea unor investitii aberante de genul pasajelor... Pe noua ctitorie circula zilnic 40.000 de masini. Metroul din Bucuresti are 900.000 de calatorii zilnic. Ce anume se face pentru dezvoltarea metroului? Mai nimic... Exista mii de argumente impotriva incurajarii traficului auto. Strazile trebuie folosite in servicul populatiei, nu in seviciul unei minoritati... incurajarea traficului auto nu va duce decat la imbolnavirea fizica a populatiei, deterioarea arhitecturii orasului etc etc etc. Din nefericire mi-e teama ca pentru Bucuresti nu mai exista nicio sansa, asta pentru caoamenii inteligenti si deschisi la minte gandesc ca tine...

Ionut said...

Printre avantajele subdezvoltarii se numara si acela ca poti opta sa nu repeti etapele pe care le-au parcurs altii. In anii 70' de exemplu, Ceausescu putea sa nu construiasca industrie grea dupa modelul american, pentru ca deja devenea obsolete/desueta. Modurile de productie urmau sa se schimbe si modernizarea fortata nu avea decat sa blocheze Romania in aceeasi inapoiere din care incerca sa iasa prin modernizare.

Apropo de infrastructura de drumuri, metropolele europene au facut asta in anii 70 si 80. Era parte din ceea ce astazi noi numim fluidizarea traficului.

Intre timp cei care administreaza orasele si-au dat seama ca fluidizarea traficului inseamna ceva contrar asteptarilor - nu decongestionarea arterelor rutiere, ci aglomerarea lor cu mai multe masini.

Cu cat ai mai multe autostrazi si cai de acces de mare capacitate construite in oras, cu atat vei avea mai multe masini, mai mult trafic si mai multa poluare.

Modernizarea ca 'altii au si ne trebuie si noua' e ceea ce spune si primaria cetatenilor. Pe langa cele de mai sus, oricare ar fi fos utilitatea reala a podului, el se pare ca a avut o utilitate electorala si probabil ca o sa mai aiba, dar si una financiara, pentru cei care l-au construit - primarie si antreprize - in masura in care lucrarea e atat de scumpa.

Un pod urban de asemenea marime:

1. arata bine, deci atrage voturi in ciuda bugetului si a faptului ca a durat 5 ani de zile ca sa fie construit

2. aduce trafic in toate zonele invecinate (vezi de exemplu iesirea spre Cotroceni care va fi inundata de noul flux de masini), fara sa rezolve problema aglomerarii

3. polueaza atat cu gaze esapament, cat si cu zgomot toate locuintele din jur

4. modifica o zona a orasului intr-un reziduu de infrastructura rutiera (podul se ridica peste case, si peste tot felul de alte imobile, care, avand acest agrenaj urban deasupra, fac acum parte dintr-un peisaj mai degraba industrial)


Apoi, construirea de poduri urbane nu e singura modalitate de a reduce traficul, doar cea mai vizibila si mai profitabila pentru cei implicati. In studiile de fezabilitate mai sunt si alte masuri, mult mai putin invazive in spatiul orasului, pe care primarii capitalei nu stiu sa le fi pus in practica.

Podul Basarab, dupa cum arata un articol recent, a micsorat traficul in zona Podul Grant si Gara de Nord. In acelasi timp, aglomeratia s-a mutat in punctele de acces pe pod.

Apoi, se spune ca Podul Basarab pare ca ar functiona mai bine daca Bulevardul Buzesti-Uranus ar fi si el dat in folosinta.

Luand in considerare faptul ca bugetul podului a fost marit cu 120% si a ajuns la o suma enorma, ca bugetul Bulevardului Buzesti-Uranus e si el important, luand de asemenea in considerare costurile colaterale (reconfigurarea unor mari parti ale orasului ca zone de trafic intens de tipul autostrada) si punand peste toate astea si cinismul teribil al primarilor, care transforma orice lucrare publica intr-o dezgustatoare caricatura a necesitatilor reale ale orasului, pot spune ca nu sunt un fan al acestui Pod Basarab, care desi arata impresionant, e foarte mult o chestiune de imagine si profit a primariei, mai mult decat un real ajutor pentru problemele Bucurestiului, care puteau fi solutionate mai decent si mai eficient cu sumele enorme care au fost puse in joc.

Nume said...

De unde au facut rost de atatea ?

Incredibil :))