tipografia de la perla

















Ultimul post al lui Cote mi-a adus aminte de o alta demolare care are loc tot in centru, in apropierea restaurantului Perla de pe Dorobanti. Cladirea de peste drum de discoteca Martin a fost obiectul mai multor proiecte de restaurare si reconversie intocmite de studentii de la Universitatea de Arhitectura.

















Proiectele au ramas din pacate un exercitiu scolaresc si situl industrial va fi demolat in intregime pana pe 5 mai anul asta, dupa cum scrie si pe pancarta.

















In locul vechilor cladiri se va ridica Metropolis Center. Sincer sa fiu nu imi pasa de destinatia ulterioara a sitului, ma deranjeaza ca de obicei refuzul net de a folosi constructiile de epoca, dotate cu oarecare farmec si personalitate, capabile sa dea o atmosfera specifica chiar si celui mai stupid magazin universal.






















Am mai scris si despre faptul ca noile cladiri sunt o arhitectura prefabricata si efemera, Bucurestiul devenind din perspectiva asta o serie de containere care ar fi fost inlocuite odata la 50 de ani.










Intre timp insa m-am uitat mai bine la imaginea cu proiectul si m-au cuprins indoielile. Nu cumva volumul de caramida rosie din fata formei gri era fatada cladirii, pastrata ca si in cazul Teatrului National de pe Victoriei? Am dat un search pe internet si am gasit mai multe informatii aici.

















"Constructia Metropolis Center va dura aproximativ doi ani datorita complexitatii proiectului imobiliar. Cladirea se va situa in apropierea Pietei Victoriei, pe Bulevardul Iancu de Hunedoara si va include si fosta tipografie. Antreprenorul a obtinut toate aprobarile necesare, urmand sa mentina fatada din caramida a fostei tipografii, care va fi consolidata si restaurata.

Structura din spatele fatadei principale va fi inlocuita in totalitate de o structura noua, cladirea administrativa cu doua etaje din fata atelierului urmand sa fie de asemenea pastrata." Imobilul de birouri si apartamente este un enorm proiect imobiliar, in valoare de 50 de milioane de euro. Cladirea va include de asemenea un hotel si spatii comerciale. Imaginile cu proiectul vin de aici.













Gandirea patrimoniala este marcata de doua pozitii extreme: conservarea in forma actuala, ce duce la muzeificarea obiectului, sau restaurarea, care nu poate exclude o interventie si o mistificare a autenticitatii. Metropolis Center a ales sa nu distruga situl industrial in care va fi construit, asa cum a facut proiectul Central Park cu Moara Dambovita. In schimb nici nu a pastrat vechile functiuni ale spatiilor dictate de compartimentarea cladirii, folosind doar fatada.

Ceea ce se pastreaza este o imagine a locului, care este juxtapusa pe un obiect contemporan. Vechea cladire nu mai exista decat ca spectru, insa un spectru care organizeaza inca spatiul din jurul lui. Asa cum face si fatada fostului Teatru National, in spatele careia rareori reusesti sa remarci blocul de sticla, care e dintr-un alt timp si care nu este inca un reper. Vechile fatade conecteaza noile interventii la istoria orasului (chiar daca in cazul Teatrului National e vorba de o istorie re-construita recent), ajutand la trecerea fireasca a noilor cladiri in mentalul nostru. In preajma unor asemenea interventii spatiul urban ramane recognoscibil, mentinandu-si coerenta la nivel vizual, desfasurandu-se nestingherit dinspre trecut catre viitor.

7 comments:

Anonymous said...

another one bites the dust...

MICM-ul de pe Calea Victoriei e aproape terminat, Fabrica de bere Grivita va fi jos cit de curind...

Traiasca monstrii de beton si sticla !

Vara Toamna said...

De Fabrica de bere Griviţa nu ştiam. De unde ai informaţia (un ziar, un link, ceva)?

ionut said...

tocmai asta e, ca it won't bite the dust. mie mi se pare un lucru imbucurator ca o initiativa imobiliara de o asemenea amploare, de obicei preocupata doar de profit, alege o abordare care conserva macar in oarecare masura un obiect patrimonial.

vad asta ca o schimbare in bine. demolarile despre care vorbesti, (MICM de exemplu) duc la disparitia fara urma a cladirilor respective, ceea ce nu se va intampla si cu tipografia de la perla.

spre deosebire de abordarea Metroplis Center care va pastra elemente ale vechiului sit industrial, se pare ca administratia va demola in intregime a Fabrica de Bere Grivita, pentru a face loc Pasajului Basarab. asta nu mai inainte de a o scoate de pe lista monumentelor istorice, dupa cum puteti citi aici.

Tudor Ene said...

poate voi, cititorii frecventi ,stiti mai bine, ati calatorit mai mult .
eu nu am ajuns inca in germania, insa stiu ca pe acolo e o lege , sau..era, referitor la pastrarea fatadelor vechilor cladiri .

un alt lucru care ma intereseaza este acela daca lipscaniul este 'cocotat' intr adevar pe niste catacombe, drept urmare, in anii care vor urma, 'groundul' pe aceasta strada va fi de sticla, putandu se vedea catacombele ? intrebarea asta exsita intrucat nu am gasit veun text oficial care sa ateste asta,, doar o discutie lunguta din metrou ..

tudor ene.bucuresti

ionut said...

:) oamenii pe care i-ai auzit erau niste fantasti simpatici. ar fi dragut sa mergi pe lipscani si sa te uiti direct in beciul de dedesubt.

cu toate astea videanu a pierdut deja o finantare foarte importanta din partea unei fundatii olandeze si de cand s-au evacuat masinile din centrul istoric nu s-a mai intamplat nimic notabil. cladirile au ramas la fel de paraginite si pavajele desfundate, atmosfera saracacioasa fiind aceeasi ca si inainte.

catacombe e prea mult spus. pe toate dealurile orasului crestea vie, astfel ca majoritatea caselor din zona lipscani au pivnite incapatoare, multe din ele transformate in baruri, discoteci, etc. exista si tunele ale caror intrari sunt vizibile daca mergeti sa vizitati muzeul de la curtea veche.

hanul lui manuc are un tunel care putea sa gazduiasca 500 de oameni in momentul in care fusese construit. exista si o carte despre asta la carturesti, care se numeste subteranele bucurestiului, daca nu ma insel. insa nu va asteptati la niste intrari ca la metrou, sau la niste orase subterane.

i said...

oare nu poate nimeni sa-i opreasca? oare nu-si da nimeni seama ca distrug identitatea orasului? nu avem multe situri industriale, doar cateva si doar in Bucuresti si in orasele mai mari, de ce nu pot sa construiasca unde e loc unde nu trebuie sa demoleze nimic? ma doare asa de tare ca nici nu vreau sa mai stiu nimic...
vreau sa ies in strada si sa ma pun in fata buldozerului dar stiu ca e degeaba :(

Matei said...

vlad, nu vrei sa ma treci si pe mine cu blogul la friends blogs? eu te-am trecut de ceva vreme la blogroll si te promovez. keep up!