moschee in crangasi

In secolul XIX Bucurestiul a avut mai multe moschei, din care nu s-a pastrat niciuna. Pana spre al Doilea Razboi Mondial mai exista inca o moschee in Parcul Carol, asezata pe una din insule, in fata Palatului Artelor. Intre timp Palatul Artelor a disparut, ca si moscheea. In locul in care era Palatul Artelor s-a construit Mausoleul Eroilor Comunisti.

Prin 1925 primarul Constantei voia sa demoleze intreg cartierul turcesc din jurul portului, pentru ca semiluna din varful moscheii ii deranja sentimentele nationale. Probabil ca moscheile din Bucuresti au cazut prada unei mentalitati similare, mai ales dupa castigarea Razboiului de Independenta de la 1877.






















Dupa 1989 comunitatea musulmana a revenit in Romania. Locurile lor de rugaciune nu se ma bucura de vizibilitate publica, la fel ca inainte de 1900. Se spune ca ar fi trei moschei in Bucuresti. Una ar fi in Colentina si inca una in Militari. Pe cea de-a treia am gasit-o in vecinatatea cartierului Crangasi, pe strada Muntii Gurghiului.






















Acestei moschei ii lipseste minaretul, turnul inalt din care imamul isi cheama credinciosii la rugaciune de cinci ori pe zi. Si asta pentru ca locuitorii din jurul moscheii nu sunt musulmani. Iar cei care vin aici sa se roage ajung in Crangasi cu masina sau cu metroul, venind din toate colturile orasului, asa incat imamul si strigatul lui devin inutile.

Arhitectura lacasului nu aminteste prea mult de arhitectura de cult musulmana, aducand mai mult cu arhitectura functionalista europeana. Totusi, cupola si cele doua semilune trimit in continuare la credinta islamica.






















Am intrebat o doamna in varsta care trecea pe strada de cand e moscheea la ei in cartier. Ea mi-a spus ca arabii vin si se roaga aici de peste 15 ani. Cu toate astea, placa de deasupra intrarii spune destul de clar ca centrul cultural Semiluna a fost fondat in 1996.